Sunt identificate 8 albii vechi (starițe) ale rîului Prut și ale afluientlui său Camenca care la un loc formează o zonă umedă din cadrul Rezervației Naturale ,, Pădurea Domnească” ÎS.
Starițe ale rîilui Prut: 1 Potcoava
2 Kilometrul 1005
3 Chilia
Starițe ale rîului Camenca : 1 Gîrla Cîrbunăria
2 Balta Ursului
3 Țiganca
4 Țara Bîtlanilor.
1.,, La Fontal”
În spațiul rezervației „Pădurea Domnească”, aproape de satul Cobani, se află lacul relict „La Fontal”, cu o suprafață de 24,2 ha, fiind cel mai mare bazin acvatic din întreaga rezervație. Formarea lacului se datorează revărsărilor de demult ale râului Prut, când apa revărsată rămânea captivă în depresiunile terenurilor, și două gârle suplimentau alimentarea în timpul anului.
După construcția barajului Costești-Stânca, inundațiile sezoniere ale Prutului au încetat, iar puținele revărsări și-au micșorat amplitudinea, astfel încât nu mai exista cantitatea necesară de apă pentru a umple lacul. Din cauza aceasta, aspectul lacului „La Fontal” s-a modificat drastic, înnămolindu-se aproape în întregime și favorizând expansiunea cu stuf și papură. În prezent, lacul este alimentat de apa unor izvoare ascendente, cu un grad înalt de mineralizare, fenomen destul de rar pentru Republica Moldova. Însă aceste izvoare nu reușesc să asigure cantitatea necesară de apă și să redea aspectul de odinioară al lacului, care în prezent are o adâncime medie de 0,5 m.
Cu toate astea, lacul este o casă primitoare pentru multe viețuitoare care mișună prin stuf, moțăie pe maluri sau se aruncă în apă la cea mai mică alarmă, lăsând în urma lor un grăbit pleoscăit de apă. Primăvara, malurile și zonele puțin adânci ale lacului devin adevărate creșe plutitoare. Aici vin să-și lase icrele în grija apelor mulți amfibieni precum tritonii comuni Triturus vulgaris, broaștele mari de lac Rana ridibunda și izvorașii cu abdomen roșu Bombina bombina.
Prin perdeaua compactă de stuf care înconjoară lacul se aude des foșnind broasca țestoasă de baltă Emys orbicularis, dezmințind, prin plonjările ei rapide în apă, ideea că toate reptilele sunt încete și se mișcă greoi. Prin cotloanele mai dosite se poate observa șarpele de apă Natrix tesselata înotând vioi în căutarea prăzii. Tot în timpul primăverii lacul este la mare căutare de multe specii de păsări acvatice. Fie că poposesc doar pentru a se hrăni în timpul migrației sau doresc să-și găsească un partener pentru toată vara înainte, păsările ies pe lac așa cum ies oamenii în zi de duminică în centrul satului. Se salută, își exprimă pe față simpatiile sau antipatiile, își fac curte, își alungă rivalii, își etalează penajul și abilitățile de a prinde pește. Preocupate de aceste griji cotidiene ale lor, păsările nici nu sunt conștiente de frumusețea imaginii pe care ne-o oferă nouă, vizitatorilor. Nici noi, privitorii, nu prea reușim să înțelegem cât suntem de norocoși că putem observa în habitatul lor natural specii precum rața mică Anas crecca, rața mare Anas platyrhynchos, rața cârâitoare Anas querquedula, rața roșie Aythya nyroca, cârstelul de baltă Rallus aquaticus, crestețul pestriț Porzana porzana, găinușa de baltă Gallinula choloropus, egreta mare Casmerodius albus, egreta mică Egretta garzetta, stârcul cenușiu Ardea cinerea, barza albă Ciconia ciconia. Ocazional, pe aici se mai abate din pădurile de foioase aflate la sudul rezervației și pisica sălbatică Felis silvestris, iar terenul din jurul lacului este vizitat și adulmecat din când în când de către porcii mistreți Sus scrofa. Pe lângă întinderile de stuf Phragmites sp. și papură Typha sp care înconjoară lacul, există și o fâșie de sălcii Salix alba, al cărui freamăt dulce este de neînlocuit. Tot aici cresc solitar câțiva crușini Frangula alnus, iar partea de nord a lacului este ocupată de o plantație de salcâm Robinia pseudocacia, care adăpostește o frumoasă pajiște de limba-șarpelui Ophioglossum vulgatum, o specie critic periclitată inclusă în Cartea Roșie a Republicii Moldova. Întinderea de pădure continuă și pe malul de est, acolo unde susură un izvor cu apă potabilă, în jurul căruia și-au găsit sălaș multe specii iubitoare de umezeală: cervana Lycopus europaeus, coada-calului Equisetum arvense, cătușa Ballota nigra, coada racului Potentila anserina, pătlagina Plantago major, pirul Agrostis stolonifera. Printre ele se înalță pâlculețe de mur de miriște Rubus caesius, tufișuri de măceș Rosa canina, de porumbar Prunus spinosa și de lemn câinesc Ligustrum vulgare.
2. Starița ,,Potcoava”
Această veche albie a râului Prut are suprafața de 9,1 ha, adâncimea medie fiind de 1,9 m. Cele mai adânci locuri ating chiar și 3,8 m. Potcoava este cea mai tânără stariță din rezervația „Pădurea Domnească”, întrucât s-a „despărțit” de râul Prut în urmă cu 30 de ani . Are apă în tot cursul anului, atrăgând multe specii de păsări acvatice precum rața mare Anas platyrhynchos, rața mică Anas crecca, rața cârâitoare Anas querquedula, stârcul galben Ardeola ralloides, stârcul cenușiu Ardea cinerea, lișița Fulica atra, majoritatea dintre acestea găsind condiții foarte bune pentru a cuibări în perimetrul acestei starițe.
3. Starița ,,Chilia”
Este o albie veche a râului Camenca, având o suprafață de 16,6 ha și adâncimea medie de 0,6 m. Cantitatea de apă în această stariță depinde foarte mult de precipitațiile căzute pe parcursul anului. Totuși, fluctuațiile de apă nu deranjează populațiile de păsări care vin aici în fiecare an, fie în perioadele de migrație, fie în sezonul de cuibărire: rața mare Anas platyrhynchos, rața mică Anas crecca, rața cârâitoare Anas querquedula, rața roșie Aythya nyroca, lișița Fulica atra, stârcul de noapte Nycticorax nycticorax, stârcul cenușiu Ardea cinerea, găinușa de baltă Gallinula choloropus.
4. Gârla ,,Cărbunăria”
Reprezintă un sistem complex de gârle și starițe, apărut în urma formării de albii și părăsirea acestora de către râul Camenca. Gârla este alimentată în tot cursul anului de apele acestui râu. Acest sistem lacustru ocupă o suprafață de 70,4 ha, având o adâncime medie de 1,1 m și cea maximă de 2,4 m. Lățimea bazinului principal atinge un maxim de 16 m. Acesta adăpostește o avifaună impresionantă: egreta mare Casmerodius albus, stârcul cenușiu Ardea cinerea, lebăda de vară Cygnus olor, barza albă Ciconia ciconia, rața pestriță Anas strepera, rața mică Anas crecca, rața mare Anas platyrhynchos, rața roșie Aythya nyroca, lișița Fulica atra, crestețul pestriț Porzana porzana. Zona este vizitată în perioada migrației și de frumoasa barză neagră Ciconia nigra, care, din păcate, nu cuibărește în țara noastră. De asemenea, aceste bălți reprezintă un habitat foarte potrivit pentru câteva specii de amfibieni și reptile acvatice: tritonul comun Triturus vulgaris, broasca mare de lac Rana ridibunda, broasca mică de lac Rana lessonae, buhai (izvoraș) cu abdomen roșu Bombina bombina, broasca țestoasă de baltă Emys orbicularis. Vegetația de stuf Phragmites sp., Typha sp. ocupă aproape jumătate din teritoriul acestui complex acvatic. În bazinele de la Cărbunăria domină cosorul Ceratophyllum demersum – o plantă acvatică destul de răspândită, foarte competitivă, fiind în stare să ocupe mari teritorii de apă și să inhibe dezvoltarea altor specii de floră acvatică. De aceea, diversitatea floristică a gârlei Cărbunăria este destul de slabă, putând fi observate ocazional și pâlcuri de lintiță Lemna minor – o plantă nepretențioasă, extrem de rezistentă, care poate deveni dificil de stârpit dacă nu întâmpină concurență. În schimb, malurile aproape că sunt invadate de rogoz Carex riparia și pipirig Scirpus tabernae montanii, iar pe jos se întinde un covor bogat format din răchitan Lythrum salicaria, lăsnicior Solanum dulcamara, cervană Lycopus europaeum, piper de baltă Polygonum hydropiper, dentiță Bidens tripartita, urzică Urtica dioica, pătlagină Plantago major, piciorul-cocoșului Ranunculus repens, troscot Polygonum aviculare, iarbă călmățoasă Echinochloa crus-galli.
5. ,,Kilometrul 1005”
Este o stariță a râului Prut, alimentându-se prin intermediul unei gârle atunci când nivelul apei din Prut este ridicat. Suprafața stariței este de 5,2 ha, având o adâncime medie de 0,8 m. Stuful s-a extins în proporție de aproximativ 40% din teritoriu, oferind condiții potrivite pentru staționarea mai multor specii de păsări: stârc cenușiu Ardea cinerea, rață pestriță Anas strepera, rață mică Anas crecca, rață cârâitoare Anas querquedula, rață mare Anas platyrhynchos, lișița Fulica atra. Aici pot fi observate și specii de reptile, amfibieni și mamifere obișnuite tuturor starițelor din zonă: broasca mare de lac Rana ridibunda, broasca de lac mică Rana lessonea, buhai (izvoraș) cu abdomen roșu Bombina bombina, pisica sălbatică Felis sylvestris, mistrețul Sus scrofa.
6.,, Balta Ursului”
Este o stariță a râului Camenca. Cantitatea de apă a acestei albii vechi depinde, la fel ca în cazul stariții Chilia, de cantitatea de precipitații căzute pe parcursul anului. Suprafața acesteia este de 6,9 ha, având o adâncime medie de 0,7 m, cea maximă atingând 1,8 m. Diversitatea faunistică a acestei starițe este asemănătoare cu cea întâlnită până acum: stârc cenușiu Ardea cinerea, barză albă Ciconia ciconia, rață pestriță Anas strepera, rață mică Anas crecca, rață cârâitoare Anas querquedula, lișița Fulica atra, stârc pitic Ixobrychos minutus, triton comun Triturus vulgaris, broască de lac mică Rana lessonae, buhai (izvoraș) cu abdomen roșu Bombina bombina.
7. ,,Starița Țiganca”
Este și aceasta o albie veche a râului Camenca, având o suprafață de 3,7 ha și o adâncime medie de 0,8 m (anexa 1.2). Spre deosebire de starițele Chilia și Balta Ursului, Țiganca este acoperită cu apă majoritatea anului. În acest bazin acvatic domină cosorul Ceratophyllum demersum, și adăpostește specii de amfibieni și reptile precum: broasca țestoasă de baltă Emys orbicularis, broasca mare de lac Rana ridibunda, broasca mică de lac Rana lessonae, buhai (izvoraș) cu abdomen galben Bombina bombina Malurile sunt înconjurate de cordoane de papură Typha angustifolia, Typha latifolia și câteva porțiuni de stuf Phagmites australis, printre care cu greu își face loc rogozul (Carex riparia), baraboiul (Chaerophyllum bulbosum), brusturele (Arctium tomentosum), măcrișul (Rumex maritimus), murul de miriște (Rubus caesius). Multe plante ruderale au invadat malurile gârlei: susaiul (Sonchus arvensis), cătușa (Ballotta nigra), urzica (Urtica dioica), păpădia (Taraxacum oficinale), trifoiul (Trifolium repens), volbură (Convolvulus arvense). Acest mini-ecosistem acvatic este înconjurat cu păduri de stejar (Quercus sp.) în amestec cu alte specii de foioase, unde putem întâlni animale precum mistrețul (Sus scrofa) și pisica sălbatică (Felis sylvestris). Întinderea de apă atrage specii de păsări din familiile Ardeidae și Anatidae: stârc pitic (Ixobrycus minutus), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), egretă mică (Egretta garzetta), stârc cenușiu (Ardea cinerea), lebădă de vară (Cygnus olor), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), rață pestriță (Anas strepera), rață mică (Anas crecca), lișița (Fulica atra).
8. ,,Țara Bâtlanilor”
Este cea mai atipică zonă umedă de pe teritoriul Rezervației, fiind de fapt un habitat forestier component al pădurii de stejari din lunca Prutului. Se află la 3 km de comuna Balatina și la o distanţă de 0,8 km de albia Prutului. Acest loc a devenit casă pentru 3 specii de păsări acvatice: stârcul cenușiu, Ardea cinerea, egreta mică Egretta garzeta și stârcul de noapte Hycticorex nycticarax care au ales să își facă cuiburile pe copaci. Stârcul cenușiu este obișnuit să cuibărească și în copaci atunci când nu-i place stuful, lucru evidențiat de numărul mare de perechi cuibăritoare din colonie. Același lucru e valabil și în cazul egretei mici și a stârcului de noapte, care preferă să cuibărească în colonii mixte, însă numărul mare de perechi și preferința lor pentru acest habitat (pădure de stejar) face ca ,,Țara Bâtlanilor” să fie un fenomen unic pentru Republica Moldova. Din cele aproximativ de 1000 de perechi, stârcul domină cu cea mai mare pondere, lăsând loc doar câtorva perechi de egretă mică și stârc de noapte. Fiecare arbore găzduiește până la 18 cuiburi amplasate la 15-20 m înălțime, dând impresia unei creșe suspendate. În total, au fost numărate 332 de cuiburi, dintre care 271 sunt populate. Păsările se află aici de la sfârșitul lunii martie până în prima decadă a lunii octombrie. Colonia se întinde pe suprafață de 3000 m2 , parcela 17 din rezervaţie și este strict protejată, accesul fiind foarte limitat pentru a nu deranja păsările în perioada de cuibărire. Înainte de construcţia barajului de la Costești-Stânca, „Ţara Bâtlanilor” era inundată an de an de apele Prutului. După reglementarea albiei râului, inundaţiile au devenit mult mai rare, iar excrementele păsărilor au contribuit la acidifierea solului, determinând cu timpul uscarea arborilor. Odată cu uscarea copacilor, se mută și cuiburile, astfel că an de an, Ţara Bâtlanilor își schimbă un pic locul și hotarele. Însă vizitatorii curioși nu au cum să rateze această comunitate gălăgioasă și interesantă. Imaginea unor păsări mari care se agită și zboară de la un copac la altul este irepetabilă, iar numărul lor este cu siguranță impunător.
