Evoluția relațiilor om – natură pe întreg parcursul secolului XX a atins limite critice , în sensul caracterului distructiv și a contribuit ca argument forte pentru luarea sub protecția statului a celor mai reprezentative sectoare silvice și de altă natură care reprezentau elementele de structură funcțională a ecosistemelor naturale. 

Diversitatea monuentelor naturii unicale în felul lor , complexitatea ecosistemelor acvatice  și terestre dispersate practic pe întreaga zonă a Prutului de Mijloc au contribuit ca argument convingător la crearea rezervației ,, Pădurea Domnească,, . După cum se stipulează  în Hotărîrea respectivă a Guvernului, rezervația este creată în scopul păstrării celui mai reprezentativ complex natural silvic de luncă și mlaștini situat în sectorul de mijloc a râului Prut, conservării , regenerării speciilor de plante și animale și celor aflate pe cale de despariție, ameliorării mecanismelor de protecție a râului Prut.

 Obiectivele stipulate în formula scopului preconizat la momentul creării rezervației au rezultat din însăți starea critică a mediului din zonă ca urmare a performanțelor regimului hidrologic, influienței lui negative asupra formațiunelor floristice și faunistice a ecosistemelor naturale, elementelor de landșaft, cu darea în exploatare încă în anul 1975 a barajului Costești – Stânca. 

Rezervația ,, Pădurea Domnească,, administrată de Aginția de Stat pentru Silvicultură ,, Moldsilva,, este situată în zona localităților Cobani , Balatina , Bisericani , Cuhnești , Moara-Domnească (Glodeni), Chetriș , Călinești , Hâncești , Drujeni și Pruteni (Fălești).

       Din punct de vedere orografic rezervația este asezată în luca inundabilă a Prutului, între râul Prut și Camenca.

        Rezervația ,, Pădurea Domnească,, are următoarele limete și vecinătăți:

                             La nord ocolul silvic Râșcani

                             La est ocolul silvic Glodeni

                             La sud ocolul silvic Fălești

                             La est Romania

Pădurea este reprezentată de asociații vegetale de stejăret , plopiș , sălcete. Aici pot fi întălnite plante rare ca vița de vie sălbatică , angelica , laleaua pestriță , ghiocelul alb , viorelele. Au supravețuit în limetele rezervației și elemente faunistice rare ca vidra , pisica sălbatică , jderul de pădure , jderul de piatră , broasca țestoasă de baltă , egreta , lebăda.

                                                                                 Valeriu Țarigradschi

                                                                                         director